Nita Adrian Dan [...]

Atentie se trage !!!

Titlul nu este cel mai fericit, dar poate are un sigur scop: trebuie cumva sa punteze faptul ca un oaspete “cam neasteptat” si-a facut prezenta :) Nu am mai postat de o vreme, fapt care ma face sa cred ca nu am avut timp nici sa respir! Am respirat asa din instinc , si pot spune ca stresul a fost atenuat doar de oboseala! Avand atatea de facut , am ales calea cea mai simpla : one at the time, dar pentru surprinderea mea am ajuns la concluzia ca nu este cea mai indicata! Cel putin nu s-a atasat perfect cerintelor mele de acum, dar poate nu poti sa ai procentaj maxim mereu!

Din intunericul serii, parca pe vremea cand de departe se auzea un ragnet de animal salbatic,  ciudat pentru ca nu ne aflam in natura iar oamenii grabiti se zareau la tot pasul , si-a arat aparitia un fenomen ciudat. Acest atribut al lui e dat doar din pricina ca nu e inteles decat de o parte din oameni, cei care au stransa legatura cu el. E o stare de spirit, iar o suflare de oamenii inimosi isi croiesc amintiri pe seama ei. Pentru unii odata inceputa , sesiunea, caci despre ea vorbesc, (e ca in ghicitoarea cu ciuperca) inceteaza sa se mai termine. Bioritmul participantilor la spectacol este afectat inca dinainte, pe semne ca toti au primit mesajul de avertizare!

Tăcerea este spaţiul în care omul se trezeşte (Osho)

Hmm, a trecut ceva timp de la ultimul meu post , in adevaratul sens, insa voi pleda nevinovat , prin o replica celebra :”timpul e relativ “! And it really is, nu cred ca sunt primul care realizez ca vacanta a trecut foarte repede iar in schimb ultimele laboratoare , care poate chiar nu prea isi au rostul, degaja un “never ending air” (ma simt ca in liceu , cand sfarsitul de an insemna nimic mai mult decat teze la materile importante si note din plin la celelalte, ca si cum pana atunci a existat doar “tacere”). E ciudat sa ajung la cuvantul tacere cand vorbesc despre timp, dar apropo , doresc sa va adresez o intrebare : «Vi s-a intamplat vreodata sa purtati un dialog cu cineva, iar dintr-o data ( si poate chiar nici asa de brusc, dintr-o data pare cam radical si semnaleaza motive pentru tacere) ,la un moment dat dialogul sa fie “perturbat” de SILENCE?!»  In caz ca puteti rasufla vag un DA la intrebarea de mai sus, va mai adresez una, daca imi ingaduiti :”A parut ciudat ce vi se intampla?! “. Pana acum dealungul existentei mele, am avut unele momente in care am fost macinat de aceasta situatie in care , linistea unui dialog (aveti dreptate suna nefiresc , daca e liniste nu mai e dialog si totusi…) sa para o vesnicie!! Poate e vesnicia aceea , in care unul dintre interlocutori incearca sa gaseasca un fir comun cu celalalt , insa nu am putut sa inteleg de ce ii deranjanta aceasta tacere?! Uneori poate aceasta SILENCE (sa o  numim asa si sa facem abstractie  de english_my_love , doar avem poate un mouse in mana sau cel putin se vede cursorul undeva pe monitor?) sa raspandeasca mai multe vibratii in sufletul celor doi , sau pur si simplu sa exprime mai mult decat un banal dialog, conversatie etc (…)

Eu unul am observat ca majoritatea sunt stanjeniti, au tendinta de a reactiona rapid , de a scapa de aceast SILENCE , cand ea poate vine in ajutorul lor(…) Poate trag concluzii pripite, dar totusi am ramas marcat de o replica, poate mult mai necunoscuta decat cea amintita in primele randuri dar care ar putea sa aiba foarte multe raspunsuri ciudate : “WHAT IS WRONG WITH SILENCE?!”

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.                                                                                                (….)

Ei bine daca nu ma credeti pe mine poate il credeti pe William Hazlitt

care spune ca  “Tăcerea este marea artă a conversaţiei”. Oricum “tacerea” de care ati avut parte mai sus este greu de interpretat si de combatut , asa ca va multumesc ca mi-ati dat dreptate conform  Josh Billings

“Tăcerea este unul dintre cele mai dificile argumente de combătut”, intelegeti deci motivul pentru care nu am ratat sa o invoc in marturisirea mea !